Volumul care apare în limba român?, poart? în con?inutul s?u suferin?a ?i nostalgia celor care au plecat de Acas?, dorul care r?mâne o constant? oriunde esti, oriunde te poarta pa?ii. Viorel Boldi? d? m?rturie prin poezia sa, sentimentelor delicate care str?bat fiin?a uman? în momentul dep?rt?rii de cas? ?i se dovede?te un fin cunosc?tor al celor dou? lumi, al celor dou? realit??i: Aici si Acas?. Între Aici ?i Acas? - dou? coordonate care str?bat ca un leit-motiv poezia autorului - este un univers întreg: casa, familia, prietenii, cântecele, tradi?iile ?i mai ales amintirile. Str?ine s?rb?tori Cr?ciunu-?i e departe, Cr?ciun printre str?ini, Ascul?i cu ochii-n lacrimi colinde ?i suspini. ?i-e plin? masa, iat?, dar tu suspini ?i taci C-ai vrea ?i tu acas? Cr?ciunul s? ?i-l faci. S-auzi câinii cum latr? ?i-n poart? cum î?i bat Colind?torii satului cu sufletul curat, S?-i la?i s?-?i intre-n cas?, s?-?i cânte lin, duios, Colindele ce-anun?? Na?terea lui Hristos. Dar nu-i nimeni pe strad?, colind?tori nu vin. Amar mai e?ti Cr?ciune, Cr?ciunule str?in, C? po?i s? ai de toate, ?i bani ?i masa plin?, Prietenii-s departe ?i nimeni n-o s? vin?. Tu taci ?-ascul?i întruna cum leru-i iar??i ler ?i sufletu-?i se 'nal?? cu steaua sus pe cer ?i fuge precum gândul în satul t?u s?rac... Tu las?-l s? se duc?, atâta f?-i pe plac. Sufletu-?i e departe, doar tu printre str?ini, Ascul?i cu ochii-n lacrimi colinde ?i suspini. A?tep?i s? latre câinii, a?tep?i colind?tori... E-aproape diminea??... str?ine s?rbatori.